mirelapredan

Singura

mirelapredan — Sat, 24 Oct 2009 19:03:35 +0000

O întreagă lume, cu persoane noi, cu feţe noi mi se arată în cale

şi fiecare mă ademeneşte cu câte ceva nou şi atât de pasionant

mă uit în dreapta, în stânga, la picioarele mele

şi mii de guri îmi spun câte ceva

de fiecare dată

şi mii de ochi albaştri mă privesc fie senini, fie somnoroşi, fie încruntaţi

şi mii de zâmbete sau lacrimi mă înconjoară

numai că sunt eu, doar eu,

şi o singură oglindă ciobită ce mă reflectă distorsionat de fiecare dată

ea îmi ţine de urât

în garsoniera mea în care locuiesc sigură

şi adorm pe câte zece perne într-un foarte mare pat deodată

uneori

cu mine însămi

prin casă

mă mai cert

şi zbier atât de tare la propria mea minte

de se trezesc toate aceste cioburi reflexive din somnul lor nefiresc

dar îmi place

tot aici rămân,

veşnic la acelaşi calculator la care lucrează mii şi mii de ochi albaştri – ochii mei -

şi adesea mă înjur singură

Dar numai îndrăzneşte să mai intri iar aici

chiar dacă uneori te mai şi chem

că jur să pun toată acestă armată de mine însămi pe tine ca pe-o haită dezlănţuită

aici, tu nu mai ai ce căuta

adio!

Mirela Predan

octombrie 2009

Cadoul meu neasteptat: rusinea!

mirelapredan — Fri, 23 Oct 2009 07:21:07 +0000

Ceea ce simt acum pentru tine nu e ură, ci ruşine

O imensă ruşine, care a cuprins fiecare trăire de-a mea,

ca o invazie barbară şi fără echivoc

maculând idealurile mele încet şi sigur, cu obstinaţie

Mi-e ruşine de ruşinea ta şi mi-e ruşine cu tine

asta e tot ceea ce-ai putut tu să-mi oferi: nici măcar dispreţul, ci ruşinea

aş fi vrut măcar să mă urască lumea pentru dragostea pe care ţi-am purtat-o atâta timp

dar, nu

nici pomeneală de aşa ceva

de unde atâta forţă?

şi m-am ales cu RUŞINEA

e un sentiment teribil de tembel

norocul meu în schimb e că nu mi-e ruşine cu mine, ci cu tine

eşti doar perechea mea de pantofi dezlipiţi cu care nu mă mai pot încălţa

şi eu crezusem cândva că eşti muntele pe care mă pot căţăra

şi perna pe care pot adormi

şi nu-mi dai altă soluţie decât

să mă debarasez de tine

deci nici măcar să mă despart,

ci să mă debarasez de tine

şi eu credeam că îmi vei oferi şi mie acolo măcar dispreţ, măcar răutate,

măcar o durere în suflet, acolo, ceva

măcar satisfacţia că sunt respinsă,

măcar furie, măcar ironie,

măcar ură

totuşi, să fi avut şi eu de la tine acolo măcar ceva ce poate fi luat în serios

când colo: laşitate şi ruşine

te luasem drept idol şi cu regret constat

că forţa e la mine, nu la tine

mă scutur ca de o fantasmă şi mă întreb

de ce-ai făcut aşa?

MI-E GROAZNIC DE RUŞINE!

Mirela Predan

octombrie 2009

Doar decadenta

mirelapredan — Fri, 23 Oct 2009 06:49:27 +0000

Ne depărtăm

şi ne desparte abisul

ce rămâne în urma ta cu fiecare pas pe care îl faci

chiar dacă eu refuz deocamdată să mă schimb

de hainele stropite cu noroiul decadenţei tale transformate în lacrimile mele

ştiu că odată şi odată tot o voi face

departe, departe de tine

ţie-ţi va fi mai greu să ieşi din noroiul călduţ

în care ţi-a plăcut să intri şi să te bălăceşti, crezând că-ţi foloseşte

Şi voi privi ca o spectatoare stingheră

la rolul tău de nimic pe care-l mai joci şi prost pe deasupra

pentru ca mai apoi să te transformi chiar tu

din actor principal într-unul din nimicnicioşii regizori

într-o piesă la fel, la fel de proastă

dar altceva nu ştii să faci

şi de aia n-ai încotro

Şi din cât de drag mi-erai cândva

chiar eu îţi cer astăzi să pleci

să te retragi din viaţa mea sterilă, irosită

eşti ca o haină pe care-am purtat-o cu mare mândrie cândva

dar care a putrezit şi pe care nici n-am cum s-o mai spăl

rămâne un gol pe umeraş, în şifonier

dar nici n-am încotro decât să o arunc

şi să constat că eu sunt de fapt cea care a pierdut

alegând să te iubească pe tine

ca şi cum s-ar fi terminat cu tine planeta

a ajuns să-mi fie ruşine şi e rău

atunci când pasiunea se transformă în ruşine

şi nu din vina mea

Nu, nu regret nimic, de fapt

e prea târziu acum să mai stau şi să cercetez ceea ce ştiam deja de ani şi ani de zile

rămân în altă lume, lumea mea

pentru că-n propria-ţi dezordine eu nu-mi găsesc rostul

dacă ai vrut, ai sărit în abis, n-ai avut decât

dar nu îndrăzni acum acolo să mă chemi şi pe mine!

deşi ai crezut că mă poţi striga

iar eu voi veni

cu cât aud acum vocea ta care cândva a fost aripile mele de zbor

de acolo, de jos

mă cufund în tăcere şi ruşine

rămân în urma ta doar stropii mari de noroi ce-au urcat din căzătura ta în abis

până sus la mine…

şi tot ce-mi doresc acum

e doar să merg acasă, să mă schimb

şi s-arunc la gunoi hainele mele stropite de tine…

Mirela Predan

octombrie 2009

De despartire

mirelapredan — Wed, 19 Aug 2009 05:51:47 +0000

Cu o bucată mare de vată îmbibată în spirt

şterg

din casa mea toate amintirile cu tine

e prea curat acum şi mă doare

dar n-am încotro

Nu mai îmi trebuie desi

cu ochii în gol privesc

în locul tău

un ceas,

un dulap,

un ursuleţ din pluş.

Dezinfectez

cu foarte mult detergent amintirea ta ,

şterg ani frecând cu peria să iasă

a trecut foarte mult timp de când tu m-ai minţit.

Nu-mi pasă c-ai minţit o lume întreagă

cu mine aşa ceva e clar că nu merge.

destui ani pierduţi în iluzia reprezentării mele despre tine alimentată chiar de tine

tot frec, tot frec cu peria şi detergenţi la petele din suflute-ţi

ies greu, dar nu-i nicio problemă: tot ies!

E prea târziu acum

pentru a mai fi alături de tine, pentru a mai fi împreună

eşti un perdant prin tine însuţi

şi nu are rost

să te mai gândeşti vreodată că mă meriţi.

Mirela Predan

august 2009

Doar niste poze

mirelapredan — Mon, 10 Aug 2009 12:59:11 +0000

Cu pozele tale expuse prin camera mea

tot timpul stârneşti în mine reacţii

aici eşti serios şi dulce

şi uneori

privindu-ţi chipul de pe pernă noaptea

mă tem să mai adorm

şi mă-fior

aici

eşti sobru şi solemn,

iar eu

privindu-te nu pot să mai dansez prin odaia-mi rece

mă conformez unui moment oficial în care

vocea ta atât de senzuală şi de caldă pare să vorbească

ei, aici râzi

şi-mi place

ador râsul tău cel larg

şi-mi transmiţi fericire

aici parcă m-asculţi cu păsurile mele care-ţi spun

că de ani şi ani tot te privesc

şi mi se face aşa un dor de tine

din poza asta de pe birou stai şi mă supraveghezi când scriu

lumina ochilor tăi îmi invadează fiecare clipă a vieţii

ca un tiran mă ţii închisă din atâtea poze lipite peste tot în camera mea

cu toate astea, însă, n-aş vrea să mă eliberez niciodată de tine…

Mirela Predan

august 2009

Un baiat si o fata

mirelapredan — Mon, 10 Aug 2009 12:20:49 +0000

Când lacrimi aruncate peste puhoaie de oşti înarmate zbiară

pe toate canalele,

războiul e total

iar ei rămân pentru istorie doar atât:

un băiat şi o fată

Armele cele mai sofisticate fac victime pe câmpul de război

în două, în şapte, în nouă, în mai multe tabere

e măcel al unor cuvinte nescrise

se scurge teama din ochii lui strecuraţi la umbra unui punct de monitorizare

se sparg în mii de cioburi clădiri înalte de planuri alarmante

rămâne o singură persoană cu mii şi mii de foi ascunse într-un dulap strategic

nimeni nu ştie şi rămân atât:

pentru istorie, doar un băiat şi-o fată

trec cam mulţi ani peste un front de luptă plin de victime şi moarte

cam multe răni se adâncesc peste hârtia seacă,

peste tastele unui calculator

din chipul ei cel pervertit stăbate ura, setea până în depărtările de luptă

şi părul ei cel lung e împodobit cu arme

ea nu se teme printre atâţia monştri, soldaţii înverşunării

şi astfel pentru istorie rămân

doar un băiat şi-o fată

acum din nou se scurge

din mâinile-i pătate cu sânge din cerneala unui pix stingher

din literele scurse printr-un calculator beligerant

atâtea arme calde şi pline de veninuri

asaltul e aproape de final şi sprijinul e unic

victimă şi criminal victorioşi îmbrăţişaţi pentru istorie rămân

atât: doar un băiat şi-o fată

ce par a se fi înţeles dintotdeauna bine…

Mirela Predan

august 2009

Ana lui Manole nu sunt eu!

mirelapredan — Sat, 11 Apr 2009 21:18:36 +0000

Stii?

Iti mai amintesti cand iti vorbeam despre prima dragoste de dupa Noe intr-o poezie?

asa ca degeaba ai trimis atatea stihii in calea mea din priviri

incercand sa ma opresti de la un dezastru absolut iminent

dezastrul nu era, insa, si pentru mine

Stiu

cum ma priveai prin tainice unde de nepasare generala

in care eram numai noi doi

stiu

cum ai trimis dupa mine

atatea stihii de raze luminoase din priviri

dar Ana lui Manole nu eram eu

asa ca trebuia sa stai linistit

imi amintesc si acum

cum te-ai temut de ce voi face si de incotro o iau

prin negurile unui labirint creat chiar de tine

in care nu doreai sa ma ratacesc taman eu

in loc sa-ti fi vazut de treaba linistit

caci te cunosteam atat de bine…

stii,

iti mai amintesti cand ne sagetam din priviri

si-ntr-un puhoi apocaliptic

intr-un munte ce se prabusea ma cautai pe mine,

doar pe mine?…

dar eu nu intelegeam si nici n-aveam ce sa inteleg

caci singura trebuia sa ma salvez de tornada ce va urma

in niciun caz fugind de tine, creatorul ei,

fugind de mine…

stii

tu m-ai avertizat de atatea ori din priviri sa plec

si i-ai pus pe altii sa faca tot posibilul sa ma indeparteze de tine

dar eu veneam mereu si n-aveam nici un chef sa te las in mijlocul unei furtuni

chiar daca creatorul furtunii erai insusi tu

si nici nu vreai sa stiu ca esti chiar tu

ei, si daca am aflat ce?

nu vezi c-am amplificat-o si nu am incercat sa ma impotrivesc furtunii?

si ma priveai

ma masurai

ai fi facut tot posibilul sa nu-ti stau in cale

taman eu in cale

dar Ana lui Manole nu sunt eu

pentru simplul motiv ca nici tu nu erai Manole.

si tot asa

noi amandoi,

doi generali intr-un taram al groazei nepasarii

pe metrezele de lupta, printre dezastru, moarte, arme si noroi

te intrebai oare cine va reusi sa treaca cu tancul cel simbolic peste atatea victime ce zac si acum intr-un trist front de razboi

si sa ajunga sus sa-nalte steagul victoriei

cand colo, taman eu:

o femeie…

Mirela Predan

apilie 2009

Raman cu tine…

mirelapredan — Wed, 25 Mar 2009 23:54:43 +0000

voi continua sa te iubesc

in ciuda tuturor ploilor care mi-au udat amintirile

pana cand au ramas

doar hartii imbibate in apa

ce te-au reprezentat candva pe tine

voi continua

asa cum fac de ani si ani in propria-mi singuratate

sa te iubesc

poate mai mult decat oricand

taman acum cand ochi in ochi ne-am transmis

atatea dorinte neimpacate cu aspiratiile mele de cand eram copil

si ochii tai sublimi sunt matrializarea tuturor idealurilor si intuitiilor mele

voi continua sa te iubesc taman acum

cand cerul se desface

gandurile zbiara

si-n mintea mea aud doar freamatul rece al departarii seci

imi e atat de dor sa te revad

si lupt sa te revad

chiar si pe ecranul acesta imbaxit de atatea asteptari desarte

ca si cum as duce o batalie suprema

intr-un razboi fara vorbe

al unei pasiuni ce recidiveaza

cu fiecare clipa in care te-am simtit aproape

cu fiecare clipa in care privirea ta s-a imbratisat cu a mea

cu fiecare clipa in care de fapt iti juram ca eu, una, nu te voi parasi niciodata

si numai eu am ramas si acum sa te iubesc

doar eu

atat

din mii si mii de stihii ce se vor sparge in lantul furtunii prinse intr-un clopot de sticla

ma mir ca sunt doar eu

nu-i nimeni imprejur

tu razi

fermecator

si nimeni nu te vede

desi milioane de ochi au ramas atintiti pe zambetul tau

sunt numai eu aici, aproape, intr-o multime de lume

dar deja mi-e atat de dor de tine

si in noaptea tragica a atator dezamagiri si tradari

tu razi

eu ma strecor

in zambetul tau drag

ce-as vrea sa mi-l imprim odata pentru totdeauna chiar pe suflet

dupa aceasta sodoma si gomora am ramas numai tu, numai eu

si impreuna conspiram sa populam o intreaga lume

timpul se scurge

ma incapatanez sa raman

aceeasi ca-n atatia ani in care tu habar n-aveai cat de aproape sunt de ochii tai frumosi, de gandurile tale

incet-incet

mii si mii de iuzi, de iluzii, de dusmani, de profitori si de prosti se scoala pe rand

isi arata adevarata fata fiecare si pleaca

dar eu ma incapatanez sa raman taman acum

si zambetul tau larg ma face fericita pentru o intreaga viata

Mirela Predan

martie 2009

Raman cu tine…

mirelapredan — Wed, 25 Mar 2009 23:54:43 +0000

voi continua sa te iubesc

in ciuda tuturor ploilor care mi-au udat amintirile

pana cand au ramas

doar hartii imbibate in apa

ce te-au reprezentat candva pe tine

voi continua

asa cum fac de ani si ani in propria-mi singuratate

sa te iubesc

poate mai mult decat oricand

taman acum cand ochi in ochi ne-am transmis

atatea dorinte neimpacate cu aspiratiile mele de cand eram copil

si ochii tai sublimi sunt matrializarea tuturor idealurilor si intuitiilor mele

voi continua sa te iubesc taman acum

cand cerul se desface

gandurile zbiara

si-n mintea mea aud doar freamatul rece al departarii seci

imi e atat de dor sa te revad

si lupt sa te revad

chiar si pe ecranul acesta imbaxit de atatea asteptari desarte

ca si cum as duce o batalie suprema

intr-un razboi fara vorbe

al unei pasiuni ce recidiveaza

cu fiecare clipa in care te-am simtit aproape

cu fiecare clipa in care privirea ta s-a imbratisat cu a mea

cu fiecare clipa in care de fapt iti juram ca eu, una, nu te voi parasi niciodata

si numai eu am ramas si acum sa te iubesc

doar eu

atat

din mii si mii de stihii ce se vor sparge in lantul furtunii prinse intr-un clopot de sticla

ma mir ca sunt doar eu

nu-i nimeni imprejur

tu razi

fermecator

si nimeni nu te vede

desi milioane de ochi au ramas atintiti pe zambetul tau

sunt numai eu aici, aproape, intr-o multime de lume

dar deja mi-e atat de dor de tine

si in noaptea tragica a atator dezamagiri si tradari

tu razi

eu ma strecor

in zambetul tau drag

ce-as vrea sa mi-l imprim odata pentru totdeauna chiar pe suflet

dupa aceasta sodoma si gomora am ramas numai tu, numai eu

si impreuna conspiram sa populam o intreaga lume

timpul se scurge

ma incapatanez sa raman

aceeasi ca-n atatia ani in care tu habar n-aveai cat de aproape sunt de ochii tai frumosi, de gandurile tale

incet-incet

mii si mii de iuzi, de iluzii, de dusmani, de profitori si de prosti se scoala pe rand

isi arata adevarata fata fiecare si pleaca

dar eu ma incapatanez sa raman taman acum

si zambetul tau larg ma face fericita pentru o intreaga viata

Mirela Predan

martie 2009

Regele nopţilor mele

mirelapredan — Thu, 19 Feb 2009 09:42:20 +0000

cum se lasă seara

miliarde de conexiuni telestezice-mi brăzdează ochii mei împietriţi asupra ta

forţele îmi sporesc şi downloadez

în mintea mea toate gândurile tale

e atâta plăcere să port în mintea mea

toate gândurile tale

unele sunt reci, dătătoare de dureri de cap

dar altele

ard în sufletul meu plin

de aşteptarea atâtor ani pierduţi

departe de tine

şi iar se lasă seara

şi dragostea ce ti-o port pătrunde spre tine ca o rază

sugestii bune, frământări şi patimi îţi transmit

căci am atâtea sute de poze cu tine

şi nu te întreb nimic, doar stau şi te privesc

ca o hoaţă şi-o plagiatoare a gândurilor tale

nu trebuie să-mi spui nimic, eu ştiu ce simţi şi ce gândeşti

iar sufletul meu se încarcă la aceeaşi priză a afinităţilor noastre

cu atâta energie

dansez în noapte, râd, scriu, te văd şi te visez

tu, incontestabil rege al vieţii mele

nici n-ai idee de câţi ani te-am iubit şi te iubesc

erai şi eşti întreaga lume prinsă cu un cordon

al sentimentelor mele

Mirela Predan

februarie 2009