Aug
19
By: mirelapredan | Discussion (0)
Cu o bucată mare de vată îmbibată în spirt
şterg
din casa mea toate amintirile cu tine
e prea curat acum şi mă doare
dar n-am încotro
Nu mai îmi trebuie desi
cu ochii în gol privesc
în locul tău
un ceas,
un dulap,
un ursuleţ din pluş.
Dezinfectez
cu foarte mult detergent amintirea ta ,
şterg ani frecând cu peria să iasă
a trecut foarte mult timp de când tu m-ai minţit.
Nu-mi pasă c-ai minţit o lume întreagă
cu mine aşa ceva e clar că nu merge.
destui ani pierduţi în iluzia reprezentării mele despre tine alimentată chiar de tine
tot frec, tot frec cu peria şi detergenţi la petele din suflute-ţi
ies greu, dar nu-i nicio problemă: tot ies!
E prea târziu acum
pentru a mai fi alături de tine, pentru a mai fi împreună
eşti un perdant prin tine însuţi
şi nu are rost
să te mai gândeşti vreodată că mă meriţi.
Mirela Predan
august 2009
Aug
10
By: mirelapredan | Discussion (0)
Cu pozele tale expuse prin camera mea
tot timpul stârneşti în mine reacţii
aici eşti serios şi dulce
şi uneori
privindu-ţi chipul de pe pernă noaptea
mă tem să mai adorm
şi mă-fior
aici
eşti sobru şi solemn,
iar eu
privindu-te nu pot să mai dansez prin odaia-mi rece
mă conformez unui moment oficial în care
vocea ta atât de senzuală şi de caldă pare să vorbească
ei, aici râzi
şi-mi place
ador râsul tău cel larg
şi-mi transmiţi fericire
aici parcă m-asculţi cu păsurile mele care-ţi spun
că de ani şi ani tot te privesc
şi mi se face aşa un dor de tine
din poza asta de pe birou stai şi mă supraveghezi când scriu
lumina ochilor tăi îmi invadează fiecare clipă a vieţii
ca un tiran mă ţii închisă din atâtea poze lipite peste tot în camera mea
cu toate astea, însă, n-aş vrea să mă eliberez niciodată de tine…
Mirela Predan
august 2009
Aug
10
By: mirelapredan | Discussion (0)
Când lacrimi aruncate peste puhoaie de oşti înarmate zbiară
pe toate canalele,
războiul e total
iar ei rămân pentru istorie doar atât:
un băiat şi o fată
Armele cele mai sofisticate fac victime pe câmpul de război
în două, în şapte, în nouă, în mai multe tabere
e măcel al unor cuvinte nescrise
se scurge teama din ochii lui strecuraţi la umbra unui punct de monitorizare
se sparg în mii de cioburi clădiri înalte de planuri alarmante
rămâne o singură persoană cu mii şi mii de foi ascunse într-un dulap strategic
nimeni nu ştie şi rămân atât:
pentru istorie, doar un băiat şi-o fată
trec cam mulţi ani peste un front de luptă plin de victime şi moarte
cam multe răni se adâncesc peste hârtia seacă,
peste tastele unui calculator
din chipul ei cel pervertit stăbate ura, setea până în depărtările de luptă
şi părul ei cel lung e împodobit cu arme
ea nu se teme printre atâţia monştri, soldaţii înverşunării
şi astfel pentru istorie rămân
doar un băiat şi-o fată
acum din nou se scurge
din mâinile-i pătate cu sânge din cerneala unui pix stingher
din literele scurse printr-un calculator beligerant
atâtea arme calde şi pline de veninuri
asaltul e aproape de final şi sprijinul e unic
victimă şi criminal victorioşi îmbrăţişaţi pentru istorie rămân
atât: doar un băiat şi-o fată
ce par a se fi înţeles dintotdeauna bine…
Mirela Predan
august 2009
